Tudor Gheorghe forever

Sus, prin crangul amortit,
A trecut in taina mare,
De cu seara, risipit
Siruri de margaritare
Din panere de argint,
Stol balai
De ingeras
Cu alai
De toporasi.
Primavara, cui le dai?
Primavara, cui le lasi?

Se-nalta abur moale din gradina,
Pe jos, pornesc furnicile la drum.
Acoperisuri vestede-n lumina
Intind spre cer ogeacurifara fum.
Pe langa garduri s-a zvantat pamantul
Si ies gandacii-Domnului pe zid.
Ferestre amortite se deschid
Sa intre-n casa soarele si vantul.
De prin balcoane
Si coridoare
Albe tulpane
Falfaie-n soare.
Ies gospodinele,
Iuti ca albinele,
Parul le flutura,
Toate dau zor.
Unele matura,
Altele scutura
Colbul din patura
Si din covor.
Un zarzar mic, in mijlocul gradinii,
Si-a rasfirat crengutele ca spinii
De frica sa nu-i cada la picioare
Din crestet, valul subtirel de floare.
Ca s-a trezit asa de dimineata
Cu ramuri albe – si se poate spune
Ca-i pentru-ntaia oara in viata
Cand i se-ntampla-asemenea minune.
Un nor sihastru
Si-aduna-n poala
Argintul tot.
Cerul e-albastru
Ca o petala
De miozot.

Soare crud in liliac,
Zbor subtire de gandac,
Glasuri mici
De randunici,
Viorele si urzici…
Primavara, din ce rai
Nevisat de pamanteni,
Vii cu mandrul tau alai
Peste cranguri si poieni?

Pogorata pe pamant
In matasuri lungi de vant,
Lasi in urma, pe campii,
Galbeni vii
De papadii,
Balti albastre si-nsorite
De omot topit abia
Si pe dealuri mucezite
Araturi de catifea.

Si porneste departe-n sus
Dupa iarna ce s-a dus,
Dupa trena-i de ninsori
Asternuta pe colini…
Drumuri-nalte de cocori,
Calauzii cei straini,
Isi indreapta an cu an
Pasul tainicsi te mint
Spre tinutul diafan
Al campiilor de-argint.
Iar acolote opresti
Si doar pasul tau usor,
In omat stralucitor,
Lasa urmei viorii
De condori imparatesti
Peste albele stihii…

Primavara, unde estï?

E iarasi primavara :D

imagine008

Au innebunit salcamii
De atata primavara,
Umbla despuiati prin ceruri
Cu tot sufletu-n afara

Si l-au scos de dimineata
Alb si incarcat de roua
Cu miresme tari de ceruri
Smulse dintr-o taina noua

Au innebunit salcamii
Si cu boala lor odata
S-a-ntamplat ceva imi pare
Si cu lumea asta toata

Pasarile aiurite
Isi scot sufletul din ele
Pribegind de doruri multe
Calatoare printre stele

S-a-mbatat padurea verde
Nu mai e asa de calma,
Tine luna lunguiata
Ca pe-o inima in palma

Nu-mi vezi sufletul cum iese
In haotice cuvinte,
Au innebunit salcamii
Si tu vrei sa fiu cuminte?

Primavara incepe cu tine

Au scos iar un hit cei de la Holograf, yey! Sa inceapa primavara cu cine or vrea ei, doar sa inceapa o data! 😀

Inca o zi fara tine, intr-o clipa a trecut…
M-am intalnit cu iubirea, cea uitata-n asternut,
Camera mea e prea mare daca nu esti tu in ea,
Luna si-a intins scara ei de vis,
Sa-mi aduca-n calea mea,

Primavara incepe cu tine,
Prima ploaie de vara nu tine,
Prima dragoste nu, nu se uita niciodata,
Prima raza de soare in vine, incalzeste iubirea din mine,
Prima dragoste nu, nu se uita niciodata.

Si nu ma-ntreba de mi-e bine, fara amintirea ta,
Am doar cuvinte putine sa-mi aline dragostea,
Inima mea e saraca, e departe de a ta,
Stelele apun si se-astern in drum,
Sa teaduca-n calea mea…

Primavara incepe cu tine,
Prima ploaie de vara nu tine,
Prima dragoste nu, nu se uita niciodat,
Prima raza de soare in vine, incalzeste iubirea din mine,
Prima dragoste nu, nu se uita niciodata.

Si nimeni niciodata n-ar putea
S-aduca norii intre noi, nu nu
Primeste acum in dar iubirea mea
Ea sa fie doar a ta, iei iei

Primavara incepe cu tine,
Prima ploaie de vara nu tine,
Prima dragoste nu, nu se uita niciodata,
Prima raza de soare in vine, incalzeste iubirea din mine,
Prima dragoste nu, nu se uita niciodata.

Primavara incepe cu tine,
Prima ploaie de vara nu tine,
Prima dragoste nu, nu se uita niciodata,
Prima raza de soare in vine, incalzeste iubirea din mine,
Prima dragoste nu, nu se uita niciodata.”

Vine primavara!!!

       Un semn pentru venirea primaverii este ca broscuta mea face plaja pe covor, cu geamul din camera deschis. E clar! In sfarsit vine primavara!!!!
 

Parodie – primavara

Dup-atata frig si ceata
Iar se-arata soarele,
Si in tenesi dimineata
Eu imi bag picioarele.

Marsuri, greve si proteste
Timpul lor s-apropie
Primavara noastra totusi
Ramane o utopie.

Sub Senat, pe balustrada
Cum trecura Babele,
A iesit Diaconescu
Si-si usuca labele.

Pasarile migratoare
Se re-ntorc din tropice
Pesti-n Tisa le asteapta
Cu substante toxice.

Toata lumea sta pe strada,
Tara e in pauza
Doi PD-isti se iau la sfada
Din orisice cauza.

Bunicuta-i sus, pe-o barna,
Si vrea sa se bucure
Firul rosu ii atarna
Moale ca un ciucure.

Toti privesc la coalitie
Cum imparte oasele.
Doar lui Adrian Nastase
Toate-i merg de-andoaselea

Pentru cate-a tras, sarmanul,
Cui sa ceara daune?
Nicu Vacaroiu doarme
Culcat printre scaune.

Prin sondaje-acuma salta
Doua fete vesele.
Melescanu sau nea Nelu,
Astea-s ïnteresele!

Versiunea originala a poeziei aici

Primavara de Lucian Blaga

Suntem la inceput de martie, inceput de primavara… Se stie ca primavara toata natura reinvie, oamenii intra in astenie, se (re)indragostesc mult mai repede. De multe ori de aceeasi persoana. Sau nu… oricum, ideea este ca a iubi e primavara, cum zice Lucian Blaga :D. Un martie norocos si o primavara minunata, plina de iubire, doresc tuturor!

A cunoaşte. A iubi.
Încă-odată, iar şi iară,
a cunoaşte-nseamnă iarnă,
a iubi e primăvară.

A iubi – aceasta vine
tare de departe-n mine.
A iubi – aceasta vine
tare de departe-n tine.

A cunoaşte. A iubi.
Care-i drumul, ce te-ndeamnă?
A cunoaşte – ce-nseamnă?
A iubi – de ce ţi-e teamă
printre flori şi-n mare iarbă?

Printre flori şi-n mare iarbă,
patimă fără păcate
ne răstoarnă-n infinit
cu rumoare şi ardoare
de albine rencarnate.

Înc-odată, iar şi iară
a iubi e primăvară.

(Vol. Poezii, Bucureşti, 1962, 161-162)