Veronica se hotaraste sa moara

A fost realizat filmul dupa cartea lui Paulho Coelho: „Veronica se hotaraste sa moara”. Veronica, dupa cum o descrie Coelho in carte e o fata cu ochii verzi si par saten.

E drept ca Veronica nu seamana cu Sarah Michelle Gellar nici pe departe, in imaginatia mea seamana mai degraba cu D.
Subliniez: ma refer doar la asemanarea fizica, nu la ideea de sinucidere.

Cat despre subiectul filmului si al cartii, Veronica este o fata sensibila, care „Îsi petrecu viaţa aşteptând mereu ceva: pe tatăl ei să se întoarcă de la lucru, scrisoarea iubitului care nu mai sosea, examenele de la sfârşitul anului, trenul, autobuzul, convorbirea telefonică, vacanţa, sfârşitul vacanţei. Acum trebuia să aştepte moartea, care venea la o dată fixă

Veronica e o fata intoxicata cu „Principiul Amar”: „nu se mai manifestau nici pasiunile – ura, dragostea, disperarea, entuziasmul, curiozitatea”, „nu mai ramanea nici o dorinta, nu mai avea vointa nici sa traiasca, nici sa moara”.

Iata si niste citate din carte:

Cum să-i judeci, într-o lume unde oamenii încearcă să supravieţuiască cu orice preţ, pe cei care se hotărăsc să moară? Nimeni nu poate judeca. Fiecare cunoaşte doar o dimensiune a propriei suferinţe sau a lipsei totale de sens a vieţii lui.

Nebunii au incredere totdeauna de prima impresie

Oamenii cu cat pot fi mai fericiti, cu atat devin mai nefericiti”

Realitatea este ceea ce majoritatea considera ca trebuie sa fie. Nu neaparat lucrul cel mai bun si nici macar cel mai logic, ci ceea ce s-a adaptat dorintei colective.

Daca tu traiesti, Dumnezeu va trai cu tine. daca tu refuzi sa-ti asumi riscurile, El se va intoarce in Cerul Lui indepartat„.

Exista lucruri in viata, care indiferent din ce parte le-am intrezari raman totdeauna la fel si sunt aceleasi pentru toata lumea. Ca dragostea de exemplu.

Fiecare fiinta umana este unica, avand propriile-i calitati, instincte, forme de palcere, modalitati de cautare a aventurii. Dar societatea sfarseste prin a-si impune un mod colectiv de a actiona si oamenii nu mai stau sa se intrebe de ce trebuie sa se comporte astfel„.

Fii ca un izvor care se revarsa, iar nu ca un bazin plin mereu de aceeasi apa!

Initial, ma gandeam ca aceasta carte e una in care e prezentata o fata care se tot chinuie sa se sinucida si nu reuseste… dar e mai mult decat atat: e vorba de filosofie, e vorba de viata, e vorba de stropul de nebunie care ne face pe fiecare in parte deosebiti, e vorba de intamplari captivante… Sper ca filmul sa fie la fel de captivant ca si cartea!

Legenda despre Cina cea de taina


    Cand a conceput aceasta scena, Leonardo da Vinci s-a izbit de
o mare dificultate: trebuiasa picteze Binele – sub chipul lui Iisus –
si Raul – sub chipul lui Iuda, prietenul care se hotaraste sa il
tradeze in timpul mesei. Si-a intrerupt lucrul la jumatate pana cand
avea sa gaseasca modelele ideale.
    Intr-o zi, in timp ce asista la repetitia unui cor bisericesc,
a vazut intr-unul dintre baieti imaginea desavarsita a lui Hristos. L-a
invitat la el in atelier si i-a reprodus trasaturile in studii si
schite.
    Au trecut ani, Cina cea de taina era aproape gata -, Da Vinci insa nu gasise modelul ideal pentru Iuda.
   Dupa mai multe zile irosite zadarnic, pictorul a intalnit un
tanar imbatranit prematur, zdrentaros, beat, lungit in sant. Cu mare
greutate, le ceru ajutoarelor sale sa-l duca la biserica, deoarece nu
mai avea timp sa faca schite.
   Cersetorul a fost carat pana acolo, fara sa-si deaseama ce se
intampla cu el: ajutoarele il tineau in picioare, in timp ce Da Vinci
copia
trasaturile necredintei, ale pacatului, ale egoismului,atat de bine
imprimate pe fata lui.
    Cand pictorul a terminat, cersetorul, revenindu-si oarecum din
betie – deschise ochii si vazu pictura din fata lui. Si zise, cu un
amestec de groaza si tristete:
    – Am mai vazut pictura asta!
    – Cand? intreba da Vinci surprins.
    – Acum trei ani, inainte de a fi pierdut tot ce-aveam. Pe
vremea cand cantam in cor si duceam o viata plinade vise, iar artistul
m-a convins sa pozez ca model pentru chipul lui Iisus.
    – Cu alte cuvinte, Binele si Raul au unul si acelasi chip; totul depinde de momentul in care unul sau altul ii taie calea oricarei fiinte umane.
 
 

 

Despre lasitate

Exista doua lucruri care te impiedica sa iti realizezi visele: gandul ca sunt imposibile sau, printr-o brusca rasturnare a rotii norocului, faptul de a le vedea transformadu-se in ceva posibil cand te astepti mai putin. Ei bine, in acest moment, apare spaima de un drum care nu stii unde duce, de o viata cu provocari necunoscute, de posibiliteatea ca lucrurile cu care suntem obisnuiti sa dispara pentru totdeauna.
Oamenii vor sa schimbe totul, dar in acelasi timp, ar dori sa ramana la fel.
A juca rolul de suflet caritabil li se potriveste doar celor care le e frica sa ia vreo atitudine in viata. Totdeauna este mai usor sa crezi in propria ta bunastare decat sa-i infrunti pe ceilalti si sa lupti pentru drepturile tale. Totdeauna este mai usor sa-ti auzi o jignire si sa nu raspunzi cu aceeasi moneda decat sa ai curajul de a te angaja intr-o lupta cu cineva mai puternic; totdeauna putem spune ca nu ne-am simtit atinsi de piatra aruncata in noi si numai noaptea, in singuratate, cand sotia sau sotul sau prietenul nostru de scoala dorm, doar noaptea ne putem plange in tacere lasitatea.
Diavolul si domnisoara Prym Paulo Coelho

Sa nu faci promisiuni

„Sa nu crezi in promisiuni. Lumea e plina de ele: bogatie, mantuire vesnica, dragoste fara sfarsit. Unii cred ca pot sa promita orice, altii accepta tot ce le ofera zilele mai bune. cei care promit si nu se tin de cuvant sfarsesc in neputinta si frustrare; la fel si cu cei care isi respecta promisiunile facute.”

Diavolul si domnisoara Prym Paulo Coelho

Incheie niste etape

"Oamenii trebuie sa inteleaga ca nimeni nu triseaza, uneori castigam, alteori pierdem. Nu astepta sa ti se dea ceva inapoi, nu incerca sa ti se recunoasca efortul, sa ti se descopere geniul, sa ti se inteleaga iubirea. Incheie niste etape. Nu din orgoliu, din neputinta sau mandrie, ci pur si simplu pentru ca acel lucru nu se mai potriveste cu viata ta. Inchide usa, schimba discul, fa curat in casa, sterge praful. Inceteaza sa mai fii cine erai, si transforma-te in cine esti".
"Totdeauna trebuie sa iti dai seama cand se incheie niste etape. Inchizand cicluri, zavorand porti, terminand capitole – important e ca momentele incheiate ale vietii sa ramana in urma" (Zahir – Paulo Coelho)

A venit iarna

Tudor Gheorghe – Iarna

Despre ninsoare: „In cazul oricarei activitati care are un caracter repetitiv, desi pare mereu la fel, totdeauna e diferita”. (Paulo Coelho – Vrajitoarea din Portobello)

Aveti rabdare sa gasiti in fiecare fulg de nea ceva nou. „De ce este rabdarea atat de importanta? pentru ca ea ne face sa fim atenti” (Paulo Coelho – Vrajitoarea din Portobello).

M-am trezit de dimineata, am ridicat jaluzelele de la geam. Ninge!!! Asa este si in viata: cateodata ninge cu fulgi mari- ninsoare calma, pentru ca in 5 secunde ninsoarea sa se transforme intr-una vijelioasa. Acum sunt fulgi mari, jucausi:D.